Ziua în care se scoate aparatul dentar ar trebui să fie una fericită. Dinții sunt drepți, mușcătura e corectă, iar tu aștepți de mult momentul ăsta. Uneori însă, când bracketurile se desprind, apar și niște pete albe pe dinți, cretoase, exact în locul unde a stat aparatul sau chiar lângă el.
Petele albe după aparatul dentar sunt una dintre cele mai frecvente nemulțumiri de la finalul unui tratament ortodontic. Din fericire, sunt și una dintre cele mai ușor de prevenit. Mai jos îți explicăm ce sunt, de ce apar, ce se poate face dacă au apărut deja și, mai ales, cum le eviți cât timp porți aparatul.
Ce sunt petele albe de după aparat
Petele albe sunt zone în care smalțul și-a pierdut o parte din minerale. Medicii le numesc leziuni de demineralizare sau, în literatura de specialitate, „white spot lesions". Smalțul e încă întreg la suprafață, dar dedesubt a devenit poros. Lumina se reflectă altfel pe această zonă, iar dintele pare mat și alb, ca o pată de cretă.
Practic, o pată albă este primul stadiu al unei carii. Nu e încă o gaură în dinte și nu doare. Dar e un semnal clar că pe acea zonă bacteriile au lucrat o perioadă lungă.
Ele apar de obicei pe fața dinților dinspre buze, mai ales în jurul bracketului și spre gingie. De multe ori au forma unui contur în jurul locului unde a fost lipit bracketul.
De ce apar pete albe pe dinți la aparatul dentar
Aparatul în sine nu „pătează" dinții și nu strică smalțul. Problema e placa bacteriană.
Bracketurile, arcul și elasticele creează multe colțuri în care resturile de mâncare și placa se adună ușor și se curăță greu. Bacteriile din placă transformă zaharurile din alimente în acizi. Dacă placa stă zile sau săptămâni la rând în același loc, acizii scot treptat calciul și fosfatul din smalț. Așa apare pata.
Riscul crește dacă:
- periajul e grăbit sau sare peste zona dintre bracket și gingie
- bei des băuturi dulci sau acide, ca sucuri, ceaiuri îndulcite, băuturi energizante
- ronțăi des dulciuri sau gustări între mese
- igiena era deja slabă înainte de aparat sau existau pete înainte de tratament
- tratamentul durează mai mult
Un studiu publicat în The Angle Orthodontist, pe aproape 450 de pacienți, a confirmat exact acești factori. La pacienții cu aparat fix, petele au apărut mai des când igiena era slabă de la început sau s-a înrăutățit în timpul tratamentului. Au contat și petele existente dinainte și un tratament mai lung. Cei mai afectați au fost dinții de sus și caninii.
Cât de des se întâmplă
Mai des decât ar vrea oricine. O meta-analiză care a adunat 14 studii a găsit că aproape jumătate dintre pacienții cu aparat fix, adică 45,8%, au dezvoltat cel puțin o pată albă nouă în timpul tratamentului.
Cifra sună alarmant, dar ascunde o diferență mare între pacienți. Multe dintre aceste pete sunt mici și abia se văd. Iar riscul depinde foarte mult de igiena de acasă. Același aparat poate lăsa dinți impecabili la un pacient și pete vizibile la altul.
Dispar petele albe singure?
Parțial. După ce aparatul se scoate, dinții se curăță mult mai ușor, iar saliva începe să redepună minerale în smalț. Un studiu de la Centrul Academic de Stomatologie din Amsterdam a urmărit 58 de pacienți după scoaterea aparatului. Petele s-au îmbunătățit puțin în primele 6 săptămâni și încă puțin până la 6 luni.
Același studiu arată însă că îmbunătățirea e, în general, mică. Petele superficiale se estompează uneori, dar cele mai vizibile rareori dispar complet doar de la sine. De aceea, e bine să le evaluăm la scoaterea aparatului. Așa decidem împreună dacă e suficient să așteptăm câteva luni sau dacă merită un tratament.
Un sfat important pentru primele săptămâni: nu încerca să „freci" petele cu paste albitoare abrazive. Smalțul demineralizat e mai fragil, iar o pastă abrazivă îl poate zgâria.
Cum se tratează petele albe după aparat
Tratamentul depinde de cât de adâncă e pata și de cât de mult te deranjează. De obicei se pornește de la varianta cea mai blândă.
Remineralizarea cu fluor. Este primul pas. Se face prin aplicări de lac cu fluor în cabinet și printr-o pastă de dinți cu fluor folosită acasă. O analiză a 20 de studii randomizate, realizată la Universitatea din Zürich, a găsit că aplicarea lunară de lac cu fluor a fost cea mai eficientă metodă de a reduce petele după aparat. Rezultatul vine însă treptat, în câteva luni, și nu e spectaculos la petele mari.
Infiltrarea cu rășină. Este o tehnică mai nouă, în care smalțul poros e umplut cu o rășină foarte fluidă. Pata devine astfel mai puțin vizibilă, fără să se șlefuiască dintele. O meta-analiză publicată în Clinical Oral Investigations a arătat că infiltrarea maschează petele mai bine decât remineralizarea naturală sau lacul cu fluor. Autorii precizează totuși că dovezile vin din puține studii bine făcute.
Microabraziunea. La unele pete superficiale, medicul poate îndepărta un strat foarte fin din suprafața smalțului, cu o pastă specială. E o procedură care se decide doar după examinare, pentru că smalțul pierdut nu se mai reface.
Restaurarea cu compozit. Dacă pata e adâncă sau a devenit deja carie, zona se tratează ca o carie obișnuită și se reface cu material compozit. Pentru corecții estetice mai mari se poate discuta și de bonding dentar.
La final, alegerea depinde de caz. O pată mică și superficială poate avea nevoie doar de fluor și răbdare. Una mare, pe dinții din față, poate cere o combinație de metode.
Ajută albirea dentară?
Este o întrebare pe care o primim des, mai ales de la pacienții care vor un zâmbet perfect imediat după aparat. Albirea face dintele mai deschis la culoare în ansamblu. Pata nu dispare, pentru că smalțul din acea zonă rămâne poros.
De aceea, nu recomandăm albirea ca prim tratament pentru petele albe. Dacă îți dorești și o albire, discutăm momentul potrivit, de obicei după ce petele au fost evaluate și, la nevoie, tratate. Smalțul care tocmai a ieșit de sub aparat are nevoie de câteva săptămâni de liniște.
Cum previi petele albe în timpul tratamentului
Aici e partea cea mai importantă, pentru că e mult mai ușor să previi o pată decât să o tratezi după.
- Periajul după fiecare masă, nu doar dimineața și seara. Insistă pe zona dintre bracket și gingie, cu periuța înclinată.
- Periuțele interdentare pe sub arc, între bracketuri. Ajung acolo unde periuța obișnuită nu ajunge.
- O pastă de dinți cu fluor, folosită fără clătire abundentă după periaj, ca fluorul să rămână pe dinți.
- Mai puține băuturi dulci și acide între mese. Dacă bei ceva dulce, fă-o la masă, nu cu înghițituri mici toată ziua.
- Controale de igienizare profesională pe parcursul tratamentului. La igienizarea dentară se îndepărtează placa și tartrul din locurile greu accesibile.
- Fluor aplicat în cabinet, dacă medicul vede că ai un risc mai mare.
Despre fluor, o analiză Cochrane din 2019 a găsit dovezi, deocamdată de certitudine redusă, că anumite forme concentrate pot reduce numărul de pacienți cu pete noi. E vorba de spuma cu fluor aplicată în cabinet la 6-8 săptămâni și de pasta de dinți cu concentrație mare de fluor, prescrisă de medic. Nu înlocuiesc periajul, dar ajută acolo unde riscul e mare.
Mai multe sfaturi practice găsești în articolul despre igiena dentară cu aparat dentar și în cel despre alimentele de evitat cu aparat dentar.
Ceva ce ne spun des pacienții după tratament: „mi-aș fi dorit să știu de la început cât contează periajul". Dacă observi în oglindă o zonă mată și albă în jurul unui bracket cât încă porți aparatul, spune-ne la următorul control. Prinsă devreme, o pată se poate opri din evoluție.
Apar pete albe și la alignere?
Mult mai rar. În studiul din The Angle Orthodontist, doar 1,2% dintre pacienții tratați cu alignere au avut pete noi, față de aproximativ 26% dintre cei cu aparat fix. Alignerele se scot la masă și la periaj, așa că dinții se curăță la fel de ușor ca fără aparat.
Autorii notează însă că o parte din diferență poate veni și din faptul că pacienții cu alignere aveau o igienă mai bună de la început și tratamente mai scurte. Iar alignerele au și ele o regulă clară: nu bei nimic în afară de apă cu gutierele pe dinți. Un suc dulce ținut sub gutieră stă lipit de smalț ore întregi.
Dacă te gândești la un tratament și igiena îți face griji, discută cu noi și despre aparatele dentare invizibile. Nu se potrivesc la orice caz, dar merită luate în calcul.
Întrebări frecvente
Petele albe sunt carii?
Sunt primul stadiu al unei carii, când smalțul a pierdut minerale, dar nu s-a format încă o cavitate. În acest stadiu, procesul se poate opri și chiar inversa parțial.
Pot apărea pete albe chiar dacă mă spăl pe dinți de două ori pe zi?
Da. Cu aparat fix, de multe ori nu contează doar de câte ori te speli, ci și cât de bine cureți zona din jurul bracketurilor și dacă folosești periuțe interdentare.
Dacă am pete albe, trebuie să scot aparatul mai devreme?
De obicei nu. Medicul evaluează cât de mari sunt și cât mai e din tratament. În cele mai multe cazuri se intensifică igiena și prevenția cu fluor, iar tratamentul continuă.
Copiii au risc mai mare?
Copiii și adolescenții au adesea mai multe dificultăți cu periajul atent și consumă mai des dulciuri și băuturi dulci. De aceea, la ei, controlul igienei de către părinți contează mult.
Concluzie
Petele albe după aparatul dentar nu sunt cauzate de aparat, ci de placa bacteriană care stă prea mult în jurul bracketurilor. Sunt frecvente, dar pot fi prevenite în cele mai multe cazuri cu un periaj atent, periuțe interdentare, fluor și mai puține băuturi dulci. Dacă au apărut deja, se mai estompează puțin după scoaterea aparatului, iar pentru cele vizibile există tratamente, de la fluor până la infiltrare sau restaurări.
Dacă ai observat pete albe în timpul sau după tratamentul cu un aparat dentar, ori vrei să începi un tratament și să le eviți de la început, programează-te la o consultație la ortodont Cluj.
Referințe
- Sundararaj D, Venkatachalapathy S, Tandon A, Pereira A. Critical evaluation of incidence and prevalence of white spot lesions during fixed orthodontic appliance treatment: a meta-analysis. Journal of International Society of Preventive and Community Dentistry. 2015;5(6):433-439. PMC4697225.
- Buschang PH, Chastain D, Keylor CL, Crosby D, Julien KC. Incidence of white spot lesions among patients treated with clear aligners and traditional braces. The Angle Orthodontist. 2019;89(3):359-364. PMC8117696.
- van der Veen MH, Mattousch T, Boersma JG. Longitudinal development of caries lesions after orthodontic treatment evaluated by quantitative light-induced fluorescence. American Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics. 2007;131(2):223-228. PMID: 17276863.
- Höchli D, Hersberger-Zurfluh M, Papageorgiou SN, Eliades T. Interventions for orthodontically induced white spot lesions: a systematic review and meta-analysis. European Journal of Orthodontics. 2017;39(2):122-133. PMID: 27907894.
- Bourouni S, Dritsas K, Kloukos D, Wierichs RJ. Efficacy of resin infiltration to mask post-orthodontic or non-post-orthodontic white spot lesions or fluorosis: a systematic review and meta-analysis. Clinical Oral Investigations. 2021;25(8):4711-4719. PMC8342329.
- Benson PE, Parkin N, Dyer F, Millett DT, Germain P. Fluorides for preventing early tooth decay (demineralised lesions) during fixed brace treatment. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2019;(11):CD003809. PMC6863098.